Suflete

11.11.2016 – link.y

1000 cuvinte.png
Fabian Perez

Problema ei sunt eu.

I-am cerut zece minute şi am petrecut ore. Născocind viitorul m-am simţit obligat să-i mai cer încă zece. Orele s-au transformat în zile. Cu aceeaşi uşurinţă mi-a oferit zece, apoi alte zece, apoi incă zece. Zilele s-au transformat în luni de zile.

I-am cerut apropiere. Aerul ce ne separa era ca o tortură. Noaptea stelele ne-au privit până spre dimineaţă. Nu te-am dezbrăcat, dar am facut dragoste.

Acele ceasului erau precum pana chitaristului din faţa blocului. Limitat de cinci sunete, supus unei variaţii de mişcări şi intensităţi necunoscute. Uneori dormeam separaţi, dar cand ne trezeam aveam nevoie unul de altul.Cafea şi zahăr.

Am ales să fim victime aventuriere ale emoţiilor noastre, o ancoră între dorinţă şi pasiune neinspiraţi de uniformitatea din jur. Două cireşe.

În timp ce o admiram, picior peste picior, mă lăsam cucerit de uşurinţa gesturilor ei, de mişcările ce compuneau un anotimp, o scenetă pentru care aş fi oferit orice, detaşat de o lume strâns legată de noţiuni convenţionale. Continuarea

Strigă

IANUARIE 25, 2016(link)

art-breaking-dawn-cute-love-sex-favim1

Ce zici de ceea ce este chiar acum ?

Știi, ți se potriveşte manuşă să trăiești într-o eternă fantezie.

Când pui pe cineva pe un piedestal sau în așteptare sau într-un loc de onoare, ori cum ai vrea să-i spui, crezi că îi faci un compliment ?
Pentru că nu este așa. Este exact opusul.

Și stii de ce ?
Pentru că eu nu sunt o simplă fantezie. Sunt mai bun decât această fantezie. Sunt real.

Continuarea